despre infinitul unora si finitul altora

Ploaia este potopul pentru unii si un simplu dush de vara pentru altii.
atunci cand ploua milioane de vietati dispar, se curata, mor, sunt luate de ape, asa cum este de exemplu cu bacteriile, furnicile, gandaceii etc; pentru aceste vietati o picatura de ploaie reprezinta un lac, iar scurgerile de pe strazi insemana tsunami !! sa nu mai vorbim de tunete si fulgere care probabil sunt "percepute" ca Apocalipse regulate, ce probabil au fost analizate si consemnate in scrieri stravechi si care prevad Sfarsitul la fiecare sezon de vara ? poate ca da;

pentru animalele de talie medie sau mare, reprezinta o sursa de frica, o forta care ii stapaneste, dar nu ii omoara; nu se ineaca de la ploaie sau mici suvoaie de pe marginea soselei !

pentru oameni insa ploaia reprezinta racoarea mult asteptata, dusul naturii, sursa de viata pentru culturi si plante, lacuri si rauri; insemna deci un Dat Bun de la viata si nu o amenintare; nu vreau sa vorbesc despre inundatii si cataclisme, vreau doar sa subliniez problema "perceptiei" intre vietati nevertebrate si vertebrate, vietati cu constiinta si fara, vietati mari si mici.

luand astfel toate argumentele insemana ca un Tunet, un Fulger si o Ploaie sunt pentru noi oamenii fenomene normale ale naturii, care au un scop precis si sigur, care se manifesta intre anumiti parametri si mai ales au o mare functie de Repetitivitate; exista un ciclu al naturii pe are il cunoastem si nu  ne mai sperie si am invatat sa traim cu asta; poate ca si furnicile au invatat sa traiasca cu ploile ce probabil, le intorc in favoarea lor; poate.

deci, daca pentru o vietate infima ploaia inseamna Sfarsitul, pentru oameni nu, atunci exista oare o Ploaie mai mare, care pentru noi oamenii sa insemne Sfarsitul, iar pentru alte vietati mai mari nu ? exista astfel vietati mai mari si mai puternice, care sa perceapa o furtuna ca pe o gura de apa intr-un pahar ?


passion...