Nimic nu se poate compara cu fata de “ a 2 a zi” sau cu oboseala care ti se arata pe fata dupa o asemenea zi sau cu imaginea reala a unei fete care s-a machiat prea mult in prealabil, care s-a aranjat prea tare si care apare, dintr-o data, obosita, ciufulita si pe tocuri… :))...da, pe tocuri.
Infofolita in propria teroare, cu bratele incrucisate, dezordonata, dar cu zambetul pe buze…in mod sigur cu zambetul pe buze !! nimic nu se poate compara cu acel zambet, nimic !! cu zambetul si cu mirosul acelei zile, acelei aventuri…pare putin patetic, dar senzatia pe care o traiesti in asemenea momente nu se poate descrie destul, satisfactia este mult prea mare ca sa distrugi prin cuvinte, cea mai indicata e tacerea…sssst…atat !!!
Zambetul cuprinde tot: el spune cinstit, ca nu era cazul de un asemenea deranj, nu trebuia sa pierzi atata timp sa te aranjezi, nu trebuia sa mai accentuezi nimic...
Zambetul iti multumeste tie, te aclama, te sustine, iti aproba hotararea de a fi tu…
Zambetul te ia putin peste picior, iti da oarecum peste nas, incet, politicos si obraznic…iar, mai apoi, se declara aliatul tau: e multumit !!
Zambetul se alinta alaturi de tine, a 2 a zi, cand tu stii ca ai plecat cu mirosul lui pe tine, cand tu stii ca inca mai mirosi a dragoste, cand tu stii ca abia astepti sa te arunci in cada cu apa fierbinte, sa stai si sa dezmierzi arome, pe care sa le stergi mai apoi cu buretele, dar totusi nu faci nimik si ramai cu “aerul” lui pe tine, cu mirosul unei nopti pe tine, cu mireasma unei dragoste neincercate inca, cu imaginea unei iubiri frumoase in tine, deci cu mirosul tau in tine !!!
E minunat sa vezi o fata in sclipirea unui zambet… ascuns usor pe buze...:))...
Frumoase cuvinte ai scris in postare!
ReplyDelete.
O seara minunata iti doresc!