despre zambete infinite...si altele

imi place sa rad, da, imi place sa zambesc, sa-mi umplu fata de frumusetea unui zambet...imi place sa rad perfid in coltul gurii, imi place sa zambesc superior atunci cand merit, imi place sa-nghet un zambet fad, atunci cand trebuie.
pe mine zambetul ma place, iar eu ii sunt supusa...nu sunt tot timpul vesela si nici nu fac abuz; atat cat trebuie, atat cat simt nevoia, eu rad, zambesc si uneori, cu zgomot.
imi place zambetul de prima data, iubesc acel moment, mereu astept un inceput si sufar cand realizez ca n-am mai ras de mult ! imi place zambetul unui sarut cu foc, il gust si vreau sa-l port pe buze, sa stiu ca a ramas acolo, sa stiu ca am plecat cu el.
imi place zambetul de flirt si pasiune, imi place focul de amor cu zambet ! iubesc si-mi place, iubesc, zambesc si tac !...acum eu tac...zambesc :))

Despre compromis si altele...

"materiaulul" ne mananca maduva spinarii si materia cenusie, sistemul nervos si ne seaca sufletul...
ne umileste in fata simturilor noastre si ne subjuga poftei si mofturilor sale...

Degeaba incerci sa te tii deoparte, degeaba te zbati sa pleci de langa, caci tot "ce are altul" e mai frumos, mai bun, mai mult si "tot ce are altul" iti lipseste tie.
Eu nu stiu daca fiecare duce o astfel de lupta si nici nu stiu daca e bine macar sa-mi pese, dar iata ca aceste ganduri ma rascolesc de dimineata si-mi fac ziua dulce/amara.
Dezvoltam, intr-adevar, un cult al banalului, fugim de comun, dar imbratisam tot mai mult anonimatul si credem cu fervoare in detasare si indiferenta.
aici apare contradictia: indiferenta nu-i asa usor de atins, iar practicarea anonimatului e un fals al omenirii noastre; nimic din ceea ce producem, nimic din ceea ce creem nu dorim sa ramana ascuns, nu-i dorim o "viata" nestiuta si neauzita de cineva...orice facem trebuie trambitat, aplaudat si aclamat, altfel nu mai apare satisfactia si orgoliul nostru risca sa se stinga si, in mod sigur, asa ceva nu ne dorim !!
Orice miscare este quantificata in cifre, merite sau lauri, premii, distinctii sau functii...nimic nu ramane "nerecompensat", asa cum se intampla in viata - numai ca in viata TOTUL se inregistreaza!... si-atunci mai greu vine si recompensa...

Mi-ar fi foarte usor sa dau exemple, dar ce ma fac? arat cu degetul spre altii? Gabitooo, trezeste-te si vezi ca si tu esti la fel ! Traiesti in acelasi sistem metric si ai acelasi traseu spre compromis, caci, Doamne, cate sunt de dimineata pana seara !!

Ma provoc la o "indosariere" a compromisurilor cotidiene - caci, da,
el* a intrat in viata noastra zilnica - si imi propun sa identific numarul comun de manifestari ale compromisului, minciunii si ipocriziei, care imi "leaga" intreaga viata !!

dar asta... intr-o discutie viitoare !!

----------------------------------------------------
* identificam aici subiectul el, ca fiind compromisul, de orice natura si in orice imprejuarare, fara scuze, regrete sau compasiune.

un zambet :))

Nimic nu se poate compara cu fata de “ a 2 a zi” sau cu oboseala care ti se arata pe fata dupa o asemenea zi sau cu imaginea reala a unei fete care s-a machiat prea mult in prealabil, care s-a aranjat prea tare si care apare, dintr-o data, obosita, ciufulita si pe tocuri… :))...da, pe tocuri.
Infofolita in propria teroare, cu bratele incrucisate, dezordonata, dar cu zambetul pe buze…in mod sigur cu zambetul pe buze !! nimic nu se poate compara cu acel zambet, nimic !! cu zambetul si cu mirosul acelei zile, acelei aventuri…pare putin patetic, dar senzatia pe care o traiesti in asemenea momente nu se poate descrie destul, satisfactia este mult prea mare ca sa distrugi prin cuvinte, cea mai indicata e tacerea…sssst…atat !!!

Zambetul cuprinde tot: el spune cinstit, ca nu era cazul de un asemenea deranj, nu trebuia sa pierzi atata timp sa te aranjezi, nu trebuia sa mai accentuezi nimic...
Zambetul iti multumeste tie, te aclama, te sustine, iti aproba hotararea de a fi tu…

Zambetul te ia putin peste picior, iti da oarecum peste nas, incet, politicos si obraznic…iar, mai apoi, se declara aliatul tau: e multumit !!

Zambetul se alinta alaturi de tine, a 2 a zi, cand tu stii ca ai plecat cu mirosul lui pe tine, cand tu stii ca inca mai mirosi a dragoste, cand tu stii ca abia astepti sa te arunci in cada cu apa fierbinte, sa stai si sa dezmierzi arome, pe care sa le stergi mai apoi cu buretele, dar totusi nu faci nimik si ramai cu “aerul” lui pe tine, cu mirosul unei nopti pe tine, cu mireasma unei dragoste neincercate inca, cu imaginea unei iubiri frumoase in tine, deci cu mirosul tau in tine !!!

E minunat sa vezi o fata in sclipirea unui zambet… ascuns usor pe buze...:))...

pt mine...de bun venit :))

ma bucur si ma felicit ca m-am alaturat miilor si miilor de bloggeri !
banuiesc si sper ca mi-ati urat "bun venit" si in mod sigur, asteptati cu nerabdare sa vedeti ce voi posta eu aici !!

da, da, da

vreau sa va anunt ca va trebuie rabdare si tutun...mai avem de asteptat !! :))

va pup si mai vb noi !!

P.S: "la multi ani" pentru copilul din mine !!!